Cultură şi învăţământ

Şcoala
În prezent situaţia se prezintă astfel:
            - învăţământ preşcolar 160 de copii cuprinşi în 8 grupe
            - învăţământ primar cu 559 elevi
            - învăţământ gimnazial cu 639 elevi
            - învăţământ profesional cu 122 elevi şi
            - învăţământ complementar cu 110 elevi.
       Baza tehnico-materială este relativ bună, an de an fiind făcute igienizările la toate unităţile de învăţământ, comuna dispunând de 51 săli de clasă, din care 40 la Turţ.
       În ce priveşte încadrarea şcolilor cu cadre didactice, trebuie să arătăm că dacă în anul 1978 în toată comuna Turţ toate cadrele didactice erau calificate, astăzi prin plecarea multora din comună, s-a ajuns la încadrarea  şi de cadre suplinitoare.
       La nivel comunal, se impune construirea unei noi şcoli şi a unei săli de gimnastică.

Sportul 
        Întreaga activitate sportivă la Turţ se învârte în jurul echipei de fotbal Minerul Turţ, care până în 1973 juca doar în compania comunelor limitrofe, ca după anul 1973, anul înfiinţării Minei Turţ, să se organizeze mai bine şi să se înscrie în campionatul judeţean.
       Anii de glorie au fost 1978 – 1989 când s-au calificat într-o semifinală a Cupei României, jucând cu Sportul Studenţesc. După 1989 şi pe tărâm sportiv s-a simţit lipsa de fonduri, ajungându-se ca în prezent echipa de fotbal să fie menţinută prin bunăvoinţa unor sponsori locali şi Primăria Turţ, jucând în prezent în Grupa 12 a Divizionarei D de fotbal.
       Comuna dispune de două stadioane de fotbal, al doilea în construcţie.

Cultura
       Problemele privitoare la cultura materială şi în deosebi cele privitoare la ocupaţia populaţiei autohtone au fost puţin cercetate în trecut. Valorile materiale şi spirituale ale populaţiei s-au transmis din generaţie în generaţie. O caracteristică etnografică importantă este că multe dintre obiectele din cultura materială şi-au pierdut de mult utilitatea practică. Insă aceasta nu micşorează cu nimic valoarea ştiinţifică pe care o au pentru a ne cunoaşte mai bine trecutul, condiţiile în care au trăit, au muncit şi au creat înaintaşii noştri.
       În lucrările lor Gheorghe Foşca- Cultura materială şi spirituală din Ţara Oaşului- şi Marica Grigor  – Datini şi credinţe legate de viaţa şi de ocupaţiile locuitorilor din Turţ- tratează pe larg ocupaţiile locuitorilor din zona Oaş şi respectiv Turţ, obiceiuri care au devenit istorie odată cu dezvoltarea vieţii economico-sociale din această zonă.
       Portul şi danţul oşenesc care erau cartea de vizită a oşanului au ajus amintiri. Există astăzi la nivelul factorilor de răspundere din comună o anumită stare de îngrijorare vis – a – vis de modernismul zilelor de astăzi, care atenuază serios valorile spiritualer specifice nouă turţenilor.
       La Turţ Căminul cultural fiind vechi a fost demolat, pe locul lui construindu-se MONUMENTUL EROILOR , urmând ca din primăvara lui 2003, să fie începute lucrările la noua Casă de cultură, din care corpul B să aubă la parter Sală de nunţi şi deasupra Sală de spectacole,cu menţiunea că toate proiectele şi avizele sunt aprobate.
       La Turţ funcţionează o Bibliotecă cu bibliotecar cu normă întreagă, care are 10.000.volume, cu local la parterul unui bloc.
       Cu formaţia Căminului cultural, compusă din ţâpuritoare echipă de dansuri, comuna participă la diferite evenimente culturale la nivel judeţean, diferite festivaluri folclorice, în judeţ şi chiar afara lui, cu ceteraşi, participând alături de Şcoala Turţ, la diferite programe culturale dedicate Zilei comunei Turţ, a altor manifestări culturae ce se desfăşoară la nivel local.   

Caracterizare folclorică
S-au păstrat până în prezent, obicieiuri şi tradiţii locale:
                 - târgul mixt lunar care se ţine tota a treia joi din lună,
                 - botezul noilor născuţi şi
                 - ritualul înmormântării
Iar mai recent şi care se poate spune că a devenit deja tradiţie, este sărbătorirea:
                - ZILEI COMUNEI, în anul 2002, fiind ediţia III-a, iar
                - Sărbătorirea majoratului şi înmânarea Diplomei de CETĂŢEAN AL COMUNEI, tinerilor care împlinesc 18 ani, ajungând la ediţia VI-a.
               - La fel de ziua eroilor în ziua de ispas au loc depuneri de coroane la monumentul eroilor turţeni.
Aşa cum am arătat în celelalte capitole, alte obiceiuri s-au pierdut, cauzele la fel au fost decsrise mai sus şi nu mai revin asupra lor.
          Ca un adevărat artist popular  pe plan local, este d-l. MARIŢA GRIGORE, din comuna Turţ, născut la data de 26 noiembrie 1929, este un mare poet local, cu poezii publicate şi în ziarele judeţene. A scris o serie de poezii despre comuna Turţ, despre oamenii săi, despre meleagurile şi bogăţiile materiale şi morale ale comunei. A participat la diverse manifestări cultural-artistice atât la nivel local, la nivel judeţean şi chiar naţional. Ultimele invitaţii mai de seamă la care a participat şi unde a recitat din poeziile sale, au fost şedinţa festivă dedicată Zilei muntelui de la Negreşti-Oaş şi ceea de la Bucureşti din septembrie a.c.- la care a fost invitat de Diecţia pentru Agricultură Satu Mare, la care a participat şi primarul comunei Turţ.
         Este urmat de mai tânărul BELBE IOAN, muncitor la Mina Turţ şi liderul de sindicat al acestei unităţi economice, care la fel scrie poezii care la fel sunt prezentate cu anumite sărbători ale comunei, respectiv  de ZIUA COMUNEI etc, poezii la fel publicate în ziarele judeţene, cu menţiunea că şi d-l Belbe Ioan, a fost ivitat împreună cu grupul de ţâpuritoare din Turţ la emisiunea de pe TV 2, întitulatî CEAIUL DE LA ORA 5, , după care au fost invitaţi la şi Casa latină de la Bucureşti pentru a prezenta împreună cu formaţia din Bixad un spectacol, spectacol urmat de o invitaţie prin ţările mediteraneene, la care a participat şi susnumitul Belbe Ioan.
 
Caracterizare etnografică, arhitectura
         Privitor la construcţia de locuinţe, se constată că dacă până în anul 1968, numărul de case noi construte la Turţ a fost foarte mic, după anul 1968 de la un la altul cererile pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie creşte considerabil, atât pentru construirea de case cât şi pentru anexe gospodăreşti, ajungându-se prin anul 1975 la o solicitare de 120 – 150 cereri pe an.
         Ritmul alert de construire de noi case a durat ani dearândul, fapt ce s-a materializat atât prin creşterea numărului de case noi la Turţ cât şi prin demolarea aproape în întregime a caselor vechi tradiţionale oşeneşti, case din lemn, muruite cu pământ şi văruite atât înăuntru cât şi pe dinafară cu albastru.
        In ultimii ani, a crescut atât suprafaţa caselor nou construite cât şi calitatea materialelor de construcţie folosite (cărămidă, bolţari de cărămidă, bolţari BCA) se fac case cu etaj, cu 4 – 6 şi chiar 8 camere.
        Odată cu înfiinţarea Minei Turţ, în anul 1973, încept şi construirea primelor apartamente în bloc, astfel în anul 1976 se dau în funcţie primele 40 apartamente, care sunt ocupate de salariaţii de la mină, de cadre didactice şi alţi salariaţi din comună care nu avea spaţiu locativ, ajungându-se în prezent la 14 blocuri care au 204 apartamente şi foarte multe spaţii comerciale şi de prestări servicii la parter.
        Muncile în agricultură deşi se fac mult mecanizat, urmare a creşterii de la un an la altul a numărului de tractoare pe total comună, producţiile agricole sunt totuşi reduse, avându-se în vedere că se face agricultură pe suprafeţe mici, cu culturi intercalate, greu de folosit maşinile agricole pe asemenea suprafeţe.
        Prelucrarea produselor agricole locale, se fac prin intermediul Morii comunale, aparţinând primăriei, care are şi presă de ulei, fie la alte mori şi prese de ulei din comunele limitrofe, Gherţa Mică, Batarci, Halmeu, Călineţti-Oaş care toate au şi mori şi prese de ulei. Nimeni nu mai are râşniţe acasă şi nici alte maşini vechi tradiţionale. 
       Comuna Turţ are: 2346 case de locuit, şi alte 185 în construcţie, 5500 camere de locuit, care totalizează  92.500. mp suprafaţă locuibilă, la care se adaugă, antree, băi, cămări de alimente şi alte dependinţe.
       Deasemenea în ultimii 30 de ani la Turţ au fost construite: Şcoala de 8 ani Turţ şi Gherţa Mare, Şcoala de 4 ani Gherţa Mare, Ugheri, Creşa Turţ, Sediul politic administrativ al comunei, casele de rugăciuni din Turţ şi Gherţa Mare ale penticostalilor, Complexul comercial şi frigorific al CPADM Turţ, Biserica ortodoxă nouă la Turţ şi altele.