Economia

Agricultura
        Agricultura a devenit ramura de bază a economiei turţene, cu toată industrializarea ce s-a făcut până în anul 1989. Prin restructurarea unor unităţi şi desfiinţarea altora, forţa de muncă a migrat către agricultură, astăzi circa 85 % din populaţia activă, este ocupată în acest sector.
        Tocmai din acest motiv, populaţia numeroasă, pământ puţin în medie pe familie a făcut ca forţa de mucă tânără să migreze spre locuri de muncă în alte ţări, astăzi peste 1750 tineri sunt plecaţi la munci în Austria, Germania, Italia, Portugalia, unii ajungând chiar în Suedia şi Irlanda, care trimiţând bani acasă, au reuşit şi reuşesc a-şi clădi frumoase case formate din 4 – 8 camere, cu unul ori două etaje.
       După evenimentele din decembrie 1989, şi pe aceste locuri au avut loc mari transformări în viaţa ţăranului. Prin legea 18/1991 privind fondul funciar şi prin complectarea acesteia prin legile nr. 169/1997 şi legea nr. 1/2000, ţăranul a primit înapoi ce pe nedrept i s-a l.uat odată co cooperativizarea agriculturii în anul 1962.
       Au fost înregistrate un număr de 2650 de cereri, prin care circa 6000 hectare au fost restituite prin reconstituirea dreptului de proprietate, concomitent cu ţăranul fiind expropiate şi terenurile aparţinând bisericilor, şcolilor, inclusiv  primăria, a primit 1113 ha pădure.
       Suprafaţa totală a comunei  8222 ha din care: suprafaţă agricolă 5497, arabil 3052, păşuni 1541, fâneţe 374,  vii 145, livezi 385, păduri şi vegetaţie forestieră 1757, ape, bălţi, stuf 93, nepoductiv 86, alte suprafeţe: drumuri, clădiri etc. 789
       Pe culturi, în funcţie de principalele culturi aducătoare de venit şi care se cultivă şi produc la nivel local le amintim pe cele mai semnificative:
            - 350 ha cultivate cu căpşuni cu o producţie anuală de peste 5.000.to.
            - 385 ha pomicultură având înregistraţi  60.000.pomi fructiferi în cultură intensivă şi peste 85.000.pomi fructiferi răzleţi, soiul cultivat cu precădere fiind prunul cu soiul local PENEGEY, realizându-se o producţie anuală de 10.000.to. fructe.
            - 1535 ha sunt cultivate cu cereale, 483 ha cu furaje, 25o ha cu plante uleioase, 250 ha cu cartofi şi 250 ha cu legume, enumerând doar pe cele mai importante.
       În domeniul creşterii animalelor, comuna are înregistrate următoarele efective de animale: Bovine 2.100,  Porcine 2.500, Ovine 6.000, Caprine 700, Cabaline 850, Păsări 1800.
       Efectivele de animale sunt în continuă scădere, în anii de după 1989, cauza, plecarea celor peste 1750 tineri la munci în străinătate. Bovinele sunt formate din taurine toate metişi şi din bubaline care reprezintă circa 30 % din total efectiv. Ovinele sunt de rasă ţurcană, deci   cu lână grosieră.
       Reîmproprietărirea ţăranilor a creat greutăţi imense în exploatarea pământului, efectiv în anul 1989 nici-un ţăran nu deţinea tractor, toată munca câmpului şi în gosposdărie, toate transporturile făcându-se prin intermediul cailor. Incet în următorii ani, ţăranii fie prin resurse proprii, fie prin subvenţii ale statului, şi-au procurat tractoare, pluguri, grape, discuri, semănători şi chiar combine, astăzi comuna Turţ dispune de peste 190 tractoare de diferiţi cai putere şi 95 remorci, uşurând mult munca câmpului.
         Unicat la nivel judeţean sau chiar la nivel naţional, este existenţa la Turţ a Staţiei de montă naturală, care fiinţează prin Primăria Turţ, încă din 1950, care la ora actuală are 10 reproducători din care 3 de rasa bubalină, un armăsar şi doi vieri, unitate care are angajaţi permanent doi îngrijitori reproducători.
        Specific Turţului, este cultura căpşunelui, la această dată sunt familii care au cultivate cu căpşuni peste 1 hectar teren. Producţia mare de căpşuni, face ca să fim pe locul I atât la nivel judeţean cât şi naţional. In viitor cultivatorii de căpşuni trebuie să aibă în vedere procurarea oentru noi soiuri de căpşuni, atât mai productivi cât şi cu timp de coacere mai scurt, cu ieşire pe piaţă mai devreme.
        La fel ţuica de Turţ este cunoscută în toată ţara şi chiar şi peste hotare. Lipsa pieţei de desfacere atât a căpşunelui cât şi a ţuicii la această dată pune în mare încurcătură pe producătorii care din lipsă de mijloace proprii de transport, nu pot să-şi ducă pe pieţele din ţară producţiile de căpşuni, fiind obligaţi a le vinde altor intermediari pe plan local, care se prezintă zilnic la Turţ şi le cumpără en gros.
        La Turţ mai mult ca oriunde s-ar impune construirea unei mici fabrici de prelucrare a fructelor(prune, mere şi căpşuni) comuna dispunând atât de fructe cât şi de braţe de muncă, în special feminină, care este excendentară la Turţ.

În domeniul industriei se remarcă:
   ♦ Mina Turţ;
   ♦ Cariera de piatră Turţ;

În domeniul serviciilor există:
   ♦ Ateliere de tâmplărie şi mobilier;
   ♦ Ateliere de confecţii;
   ♦ Ateliere de reparaţii auto şi confecţii metalice;
   ♦ Unităţi de prelucrare a produselor vegetale şi animale.

În domeniul comerţului funcţionează 42 agenţi economici, după cum urmează:
   ♦ SRL - 12;
   ♦ AF - 20;
   ♦ PFA - 10;